Sa fie Basescu mai curios decat Elena Ceausescu?
Imi amintesc ca una dintre informatiile picante care a razbit dupa 1989 spre public a fost aceea cu privire la interesul Elenei Ceausescu de a asculta inregistrarile facute de una dintre directiile Securitatii in dormitoarele unora dintre liderii fostului Partid Comunist Roman unde, printre suspine, se puteau petrece lucruri care sa puna in pericol siguranta nationala a Romaniei. Aceasta istorie mi-a fost confirmata de o persoana competenta.
Astazi un scandal stupid, gestionat in stilul neprofesionist, deja cunoscut al Cotrocenilor, ne aduce in atentie un posibil interes al Presedintelui Romaniei de a asculta interceptari ale unor convorbiri telefonice private. Daca informatia se dovedeste exacta, ma intreb cum vom putea stii daca interesul presedintelui s-a limitat la convorbiri politice sau s-a extins si in dormitoarele unor lideri contemporani noua? Va fi, altfel, foarte greu sa decelam diferentele dintre Elena Ceausesc si Traian Basescu pe acest domeniu de interes.
Incerc sa inventariez informatiile pe care le am.
1. Dinu Patriciu, intr-un mediu politic nefavorabil lui, dominat de Traian Basescu, in fata unei justitii considerata de romani ca una dintre cele mai de neincredere institutii, in aceste conditii, deci, Dinu Patriciu castiga actiunea prin care dovedeste ca SRI i-a interceptat ilegal convorbirile telefonice.
2. Ma vad obligat sa pun, pe de o parte, cuvantul domnilor Mircea Geoana (din anul 2007) si Catalin Saftoiu care afirma ca se fac interceptii de convorbiri telefonice ilegale iar, pe de alta parte, cuvantul presedintelui Traian Basescu. Despre domnii Mircea Geoana si Catalin Saftoiu nu am nici o informatie asupra faptului ca ar face declaratii publice mincinoase sau ca si-ar asuma angajamente, nerespectate in mod repetat. In ceea ce-l priveste, Traian Basescu a mintit de mai multe ori opinia publica in declaratii si nu numai o data si-a asumat angajamente publice pe care nu le-a respectat. In aceasta situatie eu nu il cred pe Traian Basescu.
3. Sub pretextul ca are o solutie democratica, in anul 2004, Traian Basescu a mentinut in functii la structurile informative oameni numiti de vechiul regim cu scopul de a si-i aservi politic si personal. Nefiind oameni de onoare, acestia nu si-au prezentat demisia uitand ca au fost numiti pe criterii politice. Dupa aceea si-a creat legaturi directe cu oameni din linia a doua a serviciilor de informatii astfel incat directorii sa nu-i mai fie necesari. Ce incredere se poate avea in conducerile acestor institutii? Controlul civil asupra structurilor informative, prin comisiile parlamentare, este formal si neeficient.
4. Se aplica prevederile Legii nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice. Aceasta lege se aplica intr-o Romanie guvernata de o Majoritate care decerdibilizeaza conceptul democratiei deoarece s-a constituit in urma unei campanii electorale care a indus in mod fals cetatenilor iluzia ca voteaza doua partide incompatibile.
Pe baza acestor informatii si concluzii, devine tot mai limpede ca ne aflam intr-un sistem politic caracterizat de un deficit de democratie evolutiv.
Pentru mine, prezenta lui Traian Basescu in pozitia de presedinte al statului constituie un factor de nocivitate si de pericol major la siguranta nationala a Romaniei. Am in vedere faptul ca deficitul de democratie constituie un factor de risc major pentru siguranta nationala a tarii.
Ma gandesc tot mai serios ca Romania trebuie sa fie asistata prin monitorizare de catre Comisia Europeana cu aprobarea PE nu numai in domeniul justitiei dar si al controlului civil asupra structurilor informative ale statului.
In tarile democrate nu exista “servicii secrete” tocmai datorita faptului ca sunt supuse controlului civil. Ma intreb daca intamplator presedintele Romaniei tot mai des cand se refera la structurile informative foloseste termenul generic de “servicii secrete”?
