Arcul de triumf
a fost ridicat in graba, in 1878, pentru parada trupelor intoarse din razboiul pentru independenta. Deoarece era construit din materiale usoare, s-a deteriorat dupa un timp. O noua constructie provizorie a fost prilejuita de parada din 1922 a trupelor romane participante la primul razboi mondial, pentru realizarea statului national unitar. Reconstruit din piatra, in anii 1935-1936, dupa planurile arhitectului Petre Antonescu, monumentul are o infatisare clasica, fiind impodobit cu sculpturi in piatra si inscriptii realizate de Ion Jalea, Cornel Medrea si Constantin Baraschi. Acest monument este legat strans de momente importante ale istoriei Romaniei
Armata romana,
in ciuda multor scandaluri publice care au insotit prezente pasagere ale unor oameni, militari sau civili, in fruntea institutiei, a ramas – si este normal sa fie asa! – una dintre institutiile statului care se bucura de increderea romanilor.
Razboiul din Irak
Participarea Romaniei, alaturi de alte state, membre ale NATO, a fost un obiectiv politic strategic in raport cu aspiratiile tarii de a se alatura lumii democratice moderne. Inca de la inceput, razboiul din Irak s-a lovit de impotrivirea explicita sau de lipsa de interes a unor state importante, participante la Tratatul Nord-Atlantic. Inca de la inceputul sau, razboiul din Irak a starnit o puternica dezbatere politica in SUA, oportunitatea razboiului fiind contestata de o parte insemnata a clasei politice americane dar si de societatea civila. Mai mult decat atat, tari care au participat cu entuziasm sau interes nedisimulat la interventia militara, alaturi de SUA, s-au retras cat se poate de discret din acest conflict militar sau au plecat in urma unei decizii politice asumate prin vot popular, in cazul Spaniei.
Traian Basescu
Una dintre cele mai (poate cea mai) jenante prezente politice din istoria acestei tari. Un personaj primitiv, grobian, incult, lipsit de scrupule, inconjurat de cele mai corupte “grupuri de interese” – expresie atat de draga lui desi, incult fiind, o foloseste impropriu -, urmarit de haitasii Justitiei care asteapta cu infrigurare sa-i arate ce inseamna o Justitie necontrolata politic. Acest personaj are o aparenta legitimitate constitutionala, daruita lui de indiferenta romanilor scufundati in absenteism. Este un produs strict mediatic, fara performante, exceptand-o pe aceea a tradarii propriilor camarazi si chiar a complicilor (Monica Iacob Ridzi).
Acest personaj – Traian Basescu – cu o legitimitate de 10.5%(= 35% din 30%prezenti la vot ) la care se adauga H.R. Patapievici, G. Liiceanu si, mai nou, potrivit traditiei, maestrul Ion Cristoiu,
blocheaza jumatate de zi una dintre cele mai importante artere de circulatie din Bucuresti,
pentru a folosi unul dintre monumentele emblematice ale Capitalei si ale Romaniei, Arcul de Triumf,
pentru a se folosi cu nerusinare de imaginea uneia dintre cele mai credibile institutii ale statului – Armata romana,
folosind, ca pretext, angajarea Romaniei intr-un conflict militar, razboiul din Irak, necesar atunci ca obiectiv politic, controversat azi de tot mai multa lume, din care Romania nu s-a retras cu decenta in anul 2007, doar pentru a se satisface un capriciu al paranoiei prezidentiale, acutizate de o ambitie patologica.
In acest fel, in locul unei actiuni decente, pe masura meritelor militarilor romani care n-au facut tara de rusine, evenimentul a fost folosit pentru a se regiza inca un moment electoral al campaniei electorale prezidentiale care, de 5 ani, fara intrerupere, marginalizeaza toate atributiile si obligatiile constitutionale ale functiei de presedinte.
EVENIMENTUL ZILEI 
(mai mult…)
