George Serban

Pentru prima oara, in premiera nationala si universala, veti vedea cum se primeste un candidat favorit la o superteleviziune populara. Locul nasterii, maturizarii si disparitiei premature a Elodiei – eroina poporului basescian.
(mai mult…)

Fara comentarii!
(mai mult…)

Epilog: Ziua mea se apropie de sfarsit. Nu stiu daca am anuntat dar ziua mea incepe pe 3 si se termina pe 4 decembrie, cu exceptia anilor bisecti in care incepe pe 2 si se termina pe 4 decembrie. Prin urmare, cei care n-au adus inca darul si stau stanjeniti la usa, ii rog sa nu ezite. Mai sunt cateva ore!
In studentie, aveam o prietena a carei zi de nastere o uitam mereu. De fapt nu o uitam, doar ca nu eram sigur care dintre zilele din intervalul intre 15 si 22 octombrie era aniversarea. Ea a gasit solutia. Mi-a povestit o legenda potrivit careia, la unele popoare, aniversarea zilei de nastere are loc timp de 9 zile de la momentul … “ejectarii”. Era studenta la istorie, asa ca nu am contrazis-o si a fost o relatie armonioasa. Nu este un apropo dar nici nu vreau sa minimalizez obiceiurile altor popoare. De altfel, mai am un obicei pe care il respect cu sfintenie. Dupa ziua mea de nastere, imi iau cateva zile libere. De regula, imi iau 363 de zile libere cu exceptia, evident, a anilor bisecti.
De foarte mult timp, bucuria zilei de nastere a fost diminuata iar in ultimii 20 de ani acest sentiment, potrivnic bucuriei, s-a accentuat, de parca mama mea s-ar fi inteles cu domnul Iliescu. Eu urasc toamna si progresiv, pe masura ce se iveste, urasc si mai mult iarna. Doi oameni mi-au stricat socotelile. Domnul Iliescu care, cu autoritatea pe care o avea la in ceputul anilor ‘90, a acceptat ca ziua nationala sa fie iarna si nu vara sau primavara, asa cum este in Franta, Marea Britanie, etc. A doua persoana care m-a incurcat foarte rau a fost mama mea care m-a adus pe lume iarna si nu vara asa cum sunt Petre Roman sau Adrian Nastase. Este adevarat ca in timp ce domnul Iliescu avea de unde sa se inspire, mama nu avea pentru ca Petre Roman urma sa vina pe lume dupa cateva luni iar Adrian Nastase dupa cativa ani. Dar asta ii acorda doar circumstante.
Cum spuneam, cu toate acestea, prietenii mei, bloggeri sau nu, m-au felicitat. Asta mi-a umplut sufletul de bucurie. Sincer vorbind, au fost mai multi decat ma asteptam! A lipsit doar unul, care ar fi facut ca totul sa fie perfect. Cu siguranta, a trait foarte intens evenimentele din ultimele zile si nu s-a gandit. Pentru mine, prietenia este mult mai importanta decat un fleac.
Si acum, a venit momentul sa va spun de ce am scris toate prostiile astea … Ar fi fost neplacut sa incep cu un
EPITAF: Fie-i plecarea usoara!
In ultimele saptamani am inteles ce are in plus, in sentimentele mele, Basescu fata de Ceausescu. Pe amandoi i-am urat la fel de mult. De Ceausescu nu mi-a fost greata. Pe Basescu nu-l mai pot vedea la televizor, nu-i mai pot vedea fotografia, nu mai pot scrie despre el, pentru ca, instantaneu, mi se face greata. Juramantul, cu mana pe biblie, in fata “romanilor” mi-a starnit aceasta senzatie de care nu voi mai scapa decat odata cu disparitia lui, definitiv, din fata mea. Basescu este o canalie, o lepra.
Duminica, in Romania, nu vor fi alegeri prezidentiale! Va fi recensamant. Un recensamant complex, la sfarsitul caruia vom putea evalua corect cativa indicatori calitativi ai societatii romanesti. Vom putea evalua cateva straturi sociale, precum drojdia societatii romanesti. Vom putea evalua proportia iresponsabililor, unii dintre ei fiind de tipul “iresponsabilului masochist” care nu se implica dar zbiara de durere. Vom stii cati ticalosi sunt in Romania, speriati de faptul ca cineva ar putea zgarma ce zace sub ei. Sau cati ticalosi vor gandi ca poate ceea ce au vazut, pana acum, ca … se poate fara sa raspunda nimeni, li se cuvine si lor. Vom stii cati imbecili sunt in Romania. Si cel mai important, este ca ii voi putea arata fiicei mele in ce masura oamenii acestei tari sunt intelepti, pentru a o ajuta sa ia, la randul ei, o decizie inteleapta.
(mai mult…)

(mai mult…)

(mai mult…)

(mai mult…)

(mai mult…)

Pentru a compensa lipsa de inteligenta si creativitate in arta conducerii, Basescu a folosit dezbinarea si asmutirea diferitelor categorii socio-profesionale, unele impotriva altora, prin discursuri populiste, lipsite de continut, menite sa alcatuiasca imaginea falsa a justitiarului, apropiat de popor. In loc sa militeze pentru un sistem social de ocrotire si aducere la suprafata a drojdiei sociale, a ingrosat acest strat social, promavand mesajul pervers … “sunt ca voi!”. Hot, betiv, curvar, corupt, imoral si … nimeni nu-mi face nimic … O categorie sociala, incurajata si promovata, dupa chipul si asemanarea lui.
(mai mult…)

Am auzit ca oamenii, atunci cand simt sfarsitul – aici, ma refer la sfarsitul politic! – incep sa scoata la suprafata, adevaruri numai de ei stiute, ascunse in adancul sufletului. Am regretat intotdeauna ca, fiind prea mic, n-am surprins ultimele respiratii ale lui Bonaparte sa-l intreb ce dracu’ a cautat la Waterloo, sau sfarsitul lui Vladimir Ilici Lenin sa-l intreb ce a inteles prin “dictatura proletariatului”. Cand l-am vazut ultima oara pe Lenin, cu foarte multi ani in urma, statea culcat pe spate, se odihnea, asa ca l-am menajat.
(mai mult…)

(mai mult…)