George Serban

DA, AM GRESIT …


In ultimii 24 de ani, am cunoscut multi oameni. Multi dintre ei, oameni importanti, astazi. Altii dintre ei, oameni ramasi anonimi.
Intr-un anumit moment, toti acesti oameni pareau impreuna, pareau aflati de aceeasi parte a baricadei.
Era decembrie 1989 si, desi eram matur si cu ceva experienta de viata, am crezut ca, de-o parte si de alta a baricadei, erau doua tabere. Revolutionarii anticomunisti luptau impotriva reprezentantilor sistemului comunist.
Au existat invingatori si invinsi. Oficial, invinsii au fost reprezentantii sistemului comunist.
Sunt de acord ca au existat invingatori si invinsi.
Astazi, dupa 24 de ani, cunoscand atati oameni, vazandu-i cum s-au pozitionat, nu mai cred ca batalia s-a dat intre revolutionarii anticomunisti si reprezentantii sistemului comunist. Sistemul politic comunist era deja depasit. Romania era o insula izolata,  intr-un ocean al tranzitiei. In partea baricadei, unde se spunea ca s-ar fi aflat reprezentantii puterii comuniste, erau, de fapt, niste figuranti.
Astazi, dupa 24 de ani, eu, poate printre ultimii, am inteles ca, atunci, in decembrie 1989, adevarata batalie, cu sau fara stirea lor, s-a dat intre revolutionari.
Cunoscandu-i pe acei oameni, urmarindu-le viata, activitatea, uneori foarte aproape, am inteles.
Au fost, intr-adevar, invingatori si invinsi. Revolutionari invinsi de revolutionarii invingatori. Si, asa au ramas pana astazi. Fara nici o legatura cu ideologiile, cu doctrinele politice.
Fatidic este ca revolutionarii invingatori nasc invingatori iar revolitionarii invinsi nasc invinsi. Asta se va schimba. Dar de-a lungul multor ani.
Am fost o insula izolata, intr-un ocean al tranzitiei si am devenit o insula in tranzitie si in deriva, intr-o lume schimbata.

2 Responses to “DA, AM GRESIT …”


  1. Dezideriu Dudas

    Interesanta idee. Nu cred totusi ca ideologia comunista sau preeminenta Rusiei, Chinei ca tari “mostenitoare”…, elemente determinante in strategia unei parti din elitele romanesti ( “revolutionare”…), au fost pur si simplu o alegere libera a acestora…In anul 2004, in momentul unor maxime eforturi personale facute pentru a intelege de ce in Romania nimic din ce faci serios nu te ajuta ( din contra as zice…), desi simteam ca va fi momentul ruperii mele de “Romania”, la Paris fiind pentru cateva luni, i-am dat un telefon lui Paul Goma ( isi daduse numarul in Jurnalele sale )… Speram si sper inca la o Romanie in care, a te apropia de un mare luptator roman care a demonstrat tarie maxima pentru idealurile tarii sale, indiferent de excesele lui ulterioare, sa nu fie un pericol pentru nimeni…

    Dupa primul telefon, au mai urmat alte cca. 6 telefoane, la un moment dat am vrut chiar sa-i fac o vizita….Am comunicat insa si prin scrisori ( ulterior, prin emailuri ). In prima scrisoare, mi-era greu sa-mi ordonez gandurile tinand cont de oportunitatea ivita neasteptat ( prezenta mea la Paris nu ar fi putut fi proiectata vreodata in conditii normale )…Am luat decizia sa lucrez zilnic pret de cateva ore la ea pentru a elimina redundantele… I-am trimis si doua numere din revista “Lumea” in care apareau doua articole de-ale mele ( singurele dealtfel in revista “Lumea” ) . Principala idée pe care am construit in prima parte a comunicarii mele cu d-nul Paul Goma a fost legata de faptul ca, in opinia mea, Occidentul a gresit ca nu l-a atras pe Ion Iliescu de partea sa….Acesta, s-a dus acolo unde l-au tras cei care doreau ceva legat de Romania ( acei “revolutionari” de care scrieti )…..Acum, se poate spune ca Occidentul dorea altceva…., mai mult, ni se spune…., dupa ce ne-am distrus economia acompaniati de cantecele lor de lebada, ca decizia interna ne apartine in exclusivitate….Grav este ca, intr-o logica extrema, au dreptate…

    De ce folosesc formularea elitele “revolutionare”, oarecum impotriva ideii dvs ?….Totusi, simplificarea dvs. poate fi foarte utila….Si daca “lupta”dintre cele 2 parti este in ghilimele ? Daca doar au dorit un blocaj, pentru pastrarea privilegiilor ? Se poate spune ca au si reusit….

    Intr-o abordare mai tehnicista, mai apropiata de viziunea dvs., parca totusi fosta Securitate a invins fosta DIE, tinand cont ca DIE s-a dizolvat mai acid in globalizare….Ele par a fi fortele “revolutionare”care s-au luptat cel mai aprig intre ele…Urmasii lor dealtfel….Din pacate, ref. la capitalism si adecvarea sa in Romania, nu DIE trebuia sa piarda….

    Si eu cred ca inca suntem o insula izolata intr-un ocean al tranzitiei…, inclusiv cu etapele urmatoare vizualizate de dvs. ( manifestate dupa 2008 )….”Ïnvingatorii” au reusit sa ia un avans, din pacate insa, nu in sensul unui capitalism global valid ( din pacate, si acesta pare a fi “in deriva”…)…Aici insa, mai mult decat in parti, daca se va lua ca tinta interesul national, in varianta NATO si UE ( unde, la ei acasa, nationalismul, poate si musca, nu doar latra ca la noi ) redimensionat strategic si conceptual in INTERES PUBLIC, doua mari forte care pana acum au rupt tara in doua, vor avea sansa de a mai repara cate ceva…Din pacate SRI si SIE, mostenitoarele institutionale…, nu au inca anvergura de a avea un rol prea mare intr-o asemenea actiune. Si cred ca e bine sa fie asa. Alfel ne-am afla intr-un cerc vicios.

  2. @Dezideiu Dudas, nu m-am gandit ca ceea ce se intampla ar putea fi o proiectie in “civil” a altot tensiuni si competitii.

Leave a Reply