George Serban

Mi-e dor de el

Intamplator, l-am cunoscut. I-am fost coleg. Am vorbit de mai multe ori. Despre politica, despre viata, despre iubire. Este un fel de a spune, … am vorbit. De fapt, il ascultai.
Rasfoind o carte, mi-am amintit ca la 14 martie ar fi implinit 91 de ani. L-a rapus boala si a murit la 86 de ani.

Un dor imens mi-a umplut sufletul. Un altfel de dor decat acela dureros pe care il simti cand dispar cei dragi, cei apropiati, de langa tine. Altfel de dor am simtit. Dorul acela pe care il lasa in urma lor oamenii buni, oamenii care, prin prezenta lor, iti jaloneaza spatiul vital in care traiesti si te simti in siguranta, iar atunci cand acesti oameni dispar, locul lor ramane gol ca o spartura prin care patrunde raul, minciuna, ticalosia, non-valoarea.

Aici, era sanatos, plin de farmec si dornic sa vorbeasca oamenilor. Au ramas multe lucruri nescrise, nespuse.
A fost primul om care, fara sa-i ceara nimeni, fara sa-l oblige vreo lege, fara sa candideze la o functie publica, a dorit sa spuna oamenilor ca in anii de temnita comunista, a semnat un angajament cu politia politica.
Lucram, impreuna cu alti colegi, la Legea privind accesul la dosarele fostei politii politice comuniste. Am cerut ca din textul legii sa fie exclusi toti detinutii politici din timpul comunismului. Am considerat viata lor din temnita nu poate fi evaluata decat de ei insisi. Propunerea a fost acceptata in unanimitate.

AICI ERA RAPUS DE BOALA. SE MISCA FOARTE GREU. NU VOI UITA VREODATA ZIUA IN CARE, AFLANDU-MA LA INTRAREA PRINCIPALA A SENATULUI, A OPRIT LANGA MINE O MASINA DIN CARE AM VAZUT DOI OAMENI CARE L-AU AJUTAT PE SENATORUL LIBERAL ALEXANDRU PALEOLOGU SA COBOARE DIN MASINA APOI, SUSTINANDU-L DIN AMBELE PARTI, L-AU AJUTAT SA AJUNGA IN SALA DE SEDINTE. ERA UN VOT IMPORTANT DE LA CARE SENATORUL LIBERAL ALEXANDRU PALEOLOGU NU PUTEA LIPSI.
MI-E DOR DE EL!

8 Responses to “Mi-e dor de el”

  1. Da… Emoţionantă revedere…
    Dumnezeu să-i dea odihna veşnică şi lumina cea fără de sfârşit să-i strălucească lui!
    Odihnească-se în pace!
    Numai el ştie cum se uită la noi, cum se uită la ce-a lăsat în urmă.
    La câtă prostie…
    Înţelegi ce vreau să spun…
    Nu detailez, din respect pentru senior.
    Un adevărat liberal, aşa cum tare aş mai vrea să fie…
    Chiar dacă nu inteligenţa mi se pare mie calitatea esenţială, ci modul în care este ea folosită.
    Dar, în fine…
    Să ne rugăm!
    Pentru conu’ Alecu!

  2. @Toni, eram cuprins, alaturi de altii, intr-o imensa vanzoleala avand ca scop indepartarea lui Valeriu Stoica si impiedicarea iminentei veniri a lui Stolojan care isi descoperise vocatia de lider ¨de orice¨. Vazandu-l pe domnul Paleologu la o astfel discutie, absent si ingandurat, l-am intrebat daca e suparat. Mi-a raspuns ca nu e suparat, e mahnit. Ca, intr-adevar, trebuie evitati cei doi dar, ascultandu-ne, a inteles ca cel mai important lucru este sa scapam, mai intai, de noi insine.

  3. Ce-o fi vrut să spună?
    E cam greu de înţeles…
    În orice caz, sper că ai scăpat de tine însuţi doar pentru a te regăsi!

  4. @Toni, nu, nici vorba! In fiecare zi ma mai lepad de cate un pic din mine


  5. lucia

    @George
    Oare ,nu e un sentiment exagerat,generat reactiv,conjunctural?Esti prea nemilos,imi permit eu sa cred.Altfel,toti ne redefinim si ne reconstruim mereu.

  6. @lucia, imposibil sa nu-ti fie dor de el daca l-ai cunoscut. Iar dorul este cu atat mai mare vazand pe strada si la televizor cum ne … reconstruim.


  7. lucia

    Nu vorbeam de dor,George, ci de lepadatul de sine,in cazul tau.

  8. @lucia, chestia asta cu ¨lepadatu de sine¨ e o filozofie intreaga. Cred ca despre asta e vorba. S-a instalat in noi ca o gena un fel de ¨stafilococus bolsevicus¨ pe care il au toti care s-au nascut pe meleagurile astea. Unii au anticorpi altii mai putini.

Leave a Reply