George Serban

“Mircea Eliade” se … rebordureste

Trec foarte des pe “Mircea Eliade”. Cu doi ani in urma, pe intreaga strada, s-au schimbat bordurile.
Ieri, am observat ca … se schimbau bordurile. M-am ciupit sa fiu sigur ca nu dorm si, conducand adormit, sa produc un accident. Nu dormeam, nu eram in 2008. Eram si sunt in 2010. Pe “Mircea Eliade” se schimba bordurile.
N-am rezistat ispitei si am oprit masina, ceva mai departe. Apropiindu-ma, am zarit pe cineva care parea sa fie “omul cu mapa”.
L-am intrebat:
- Domnu’ inginer, de ce schimbati bordurile? Acum doi ani au fost inlocuite.
- Nu le schimbam, – imi raspunde – facem lucrari de intretinere.
- Pai daca le intretineti, de ce le luati pe cele vechi doar de doi ani si le puneti pe astea noi care miros a paine calda?
- Pai, … cum sa le intretinem daca nu le luam cu noi? Logic, nu? Da’ de unde sunteti?
- De la protectia bordurilor vechi – ii raspund, facandu-i, complice, cu ochiul.
Ma indepartez, spunandu-mi in gand ca n-am nici o vina. Copiii nu-si pot alege locul unde sa se nasca. Eu mi-as fi ales Republica San Marino si m-as fi facut … regent.

28 Responses to ““Mircea Eliade” se … rebordureste”

  1. Le iau cu ei sa le.. intretina? Hahaha! Dar ce le fac? Masaj, sauna, le pun la gimnastica de intretinere? :lol:


  2. lucia

    “Prezent de rahat,trecut de rahat ,noroc ca nu avem nici un viitor” :)


  3. robert horvath

    Am postat pe blogul ” Intalnire cu Dan Voiculecu ” acest comentariu. Find legat de problema emigrarii el poate fi relevant si poate interesant si pentru altii.

    Bucuria de a fi propriul stapan

    Acest slogan se potriveste din plin gandirii si stilului de viata american. El este
    sub atac in aceste zile de catre cei care vor sa gandeasca pentru tine si sa introduca un fel de “socialism” de tip vest european. Cand m-am intors pentru prima data in tara am realizat ca aceasta este problema majora a Romaniei. Am realizat ca populatia
    fiind obisnuita cu decizii venite de sus .adica de altii si sa astepte totul de la stat, se
    va integra extrem de greu in sistemul capitalist. Sistemul ” initiativei libere ” inseamna sa fi propriul tau stapan. El nu este intodeauna o ” bucurie ” cum ne spune in titlu mogulul cel simapatic si inteligent. Este vorba de munca grea intr-un
    sistem extrem de competitiv. In SUA majoritatea cetatenilor schimba in decursul vietii 7-8 meserii si se muta in tot atatea orase. Sistemul este maleabil si in continua miscare. Uni se duc in sus altii supravietuesc si multi se declara invinsi.
    In mentalitate americana chiar daca lucrezi pentru altii esti propriul tau stapan. Esti stapan pe decizile tale si nu depinzi de vointa sau deciziile altora. Trebue sa fi tare si sa iei mereu decizii majore Am ajuns la New York la cativa ani de la absolvirea facultatii de cinematografie ( IATC – Bucuresti ). Ca sa patrunzi la Holliwood este un vis irealizabil. Am dus-o greu , spaland vase si dormind in metrou. Dupa cinci ani de mizerie mi-am dat seama ca este cazul sa iau o decizie majora si sa devin stapanul destinului meu. Am avut de ales intre a ma sinucide si a ma recalifica.
    M-am inscris la prestigioasa Fashion Institute of Technology cu intentia de a deveni fotograf de moda. Pentru aceasta a trebuit sa lucrez noaptea si ziua sa ma duc la facultate. dormind cateva ore pe zi. Acolo am intalnit-o pe sotia mea Kiyoko si dupa absolvire ne-am mutat in Japonia. Pornind dela zero absolut am reusit cu timpul sa ne ridicam. Azi reprezentam televiziuni japoneze in SUA si am o firma de film in mijlocul Manhattan-ului. Nu vreau sa fiu gresit inteles. Dupa parerea mea bucuria de a fi propriul tau stapan nu tine de reusita, Bucuria provine ca ai incerat sa faci ceva cu propriile maini sau talent. Sau cu alte vorbe ” ti-ai facut-o singur”.
    Fiecare din noi are in viata aceasta posibilitate si sansa .

    Robert Horvath DEVA Cineast New York -Tokio

    http://devanewyork.blogspot.com/
    http://www.devagallery.com/

  4. Maestre, eu totusi cred c-ai visat. De altfel, un vis aproape identic am avut si eu.
    Se facea ca treceam pe soseaua Cotroceni si, cind colo, ce sa vezi, erau unii care schimbau presedintele. L-am ochit pe ala care parea sa fie cu mapa, si l-am intrebat:
    - Da’ ce-aveti, dom’le, cu el, ca n-are decit 6 ani de cind l-ati pus…
    - Da, dom’le, da’ nu vedeti c-a obosit? Gata, la … intretinere cu el!
    Grijuliu din fire, cum ma stii, si suflet caritabil, le-am urat:
    - Sa-l intretineti bine! Ha, ha, ha, ha!
    - Da’ dumneavoastra cine sinteti?
    - Augustin Radescu e numele meu.
    - Cum, Augustin Radescu, cunoscutul bloger cu un singur “g”?
    - Exact, chiar el!
    - Extraordinar, dom’ bloger, ce bine ca va cunosc. De mult tot aud de dumneavoastra. Da’ am si eu o rugaminte: sa-mi dati si mie un autograf! Pentru nevasta-mea, Mimi, care va citeste blogul de trei ori pe zi, desi postati la trei zile o data!
    Si scoase grabit un carnet portocaliu, cu niste initiale obscene.
    - Scrieti pe asta, ca si-asa nu-l mai folosesc !
    ……….
    Pfoi! Ce-mi plac visele mele!


  5. codeus

    apropo de borduri. cand am mers in ziua aia la Dedeman sa vad de materiale, pe Valea Cascadelor intr-un loc se puneau borduri si s-a asfaltat trotuarul. in gandul meu , zic e bine se mai face ceva si pe la margine de Bucuresti. cand am revenit dupamasa sa iau materialele, o bordura deja era miscata. si m-am gandit daca nici macar nu s-a racit ..betonul pana deja e stricata lucrarea, atunci ce sa mai ceri in tara asta

  6. @Lilick, m-a dezarmat cu raspunsul incat chiar nu m-am gandit. Cred ca le curata cu betisorul cu vata la un capat :)

  7. @lucia, avem un viitor … tot de rahat :(

  8. @Augustin, ce sa zic? Pana la urma visul asta e mai frumos decat realitatea mea. :))))))

  9. @Cody, cand muncesti sa dai o parte din profit ca spaga unui neavenit prost si ciubucar, esti tentat sa faci lucrurile de mantuiala. Asta e Romania reala!

  10. Ehh…aici măcar le schimbau, dar am văzut la tv cum pe o stradă puneau unele peste altele. Mai aveau puţin şi făceau gard :))

  11. @sebra, asta era faza secolului. Imi pare rau ca n-am vazut-o :)


  12. Aya

    (Off topic)

    ANTISEMITISM, REFUZUL ISTORIEI SI “SOLUTIA” DICTATURII MILITARE

    Intr-un moment de vacanta, caracterizat, in general, printr-un gol de stiri (exceptandu-le, acum, pe cele legate de reducerile salariale si de nelinistile provocate de insecuritatea vietii de zi cu zi) este lansat, discret, pe piata, un text. Privit atat ca scriitura cat si contextual, socheaza prin nefiresc (identificarea nefirescului duce totdeauna la informatii de exceptie).

    De la incoerenta formularilor pana la subiectul discutat de atatea ori incat doar enuntarea sa provoaca o iritata respingere, cititorul fiind plictisit de el; de la constructiile greoaie pana la inconsistenta argumentatiei; de la aparenta patinare a subiectului din zona publica inspre cea de interes personal, a autorului, pana la neadevaruri flagrante, formulate abracadabrant (enumerarea poate continua) totul e nefiresc. Intregul insusi este nefiresc.

    Textul a aparut pe un site care prezinta doar interes “de nisa” dar, ciudat, exact in ziua aparitiei (6 august 2010) a fost preluat de “anumite persoane” si raspandit (mai putin prin comentarii, cat prin linkuri- prin aceasta metoda reusindu-se a se “insela” moderarea) prin bloguri cu numar mare de cititori.
    Intr-un astfel de caz, apare, de la sine, intrebarea: de ce a fost lansat acel text plictisitor si incoerent si cum de s-a intamplat ca, de pe un site “de nisa” sa ajunga imediat in locuri virtuale spectaculos accesate, deci cu multi cititori?

    Pe scurt, in 6 august 2010, in “Asymetria” a aparut, cu explicita sustinere a lui Dan Culcer, textul intitulat “Ioan Rosca. Scrisoare deschisa catre Sorin Iliesiu”.
    Aparent, acea scrisoare deschisa este un nou prilej inventat inabil pentru reluarea unui subiect devenit, in egala masura, enervant prin repetitivitatea aberanta a reluarii sale si a argumentatiei mincinoase continute, cat si respingator prin imundul constant al tratarii.
    In fapt, la o prima privire (si, data fiind contructia greoaie, putini vor fi fiind tentati sa depaseasca nivelul superficial al atentiei) este vorba despre o noua serie de injurii lansate la adresa lui Vladimir Tismaneanu si a Raportului comisiei Tismaneanu. Ca si in alte cazuri, tonul si “argumentele” recentului atac sunt dezgustatoare, reluand clisee penibile, mistificari jenante, formulari suburbane care descalifica autorul.

    La o privire mai atenta, insa, perceptia asupra intentiei asociabile lansarii acelui text mizer se schimba.
    La un prim nivel al observarii mai aplicate, atrag atentia acuze care le contrazic pe cele cu care ne obisnuisera autorii unor astfel de atacuri.
    Pana acum, se spusese ca Raportul ar fi un pretext pentru posibila declansare a unei vanatoare de vrajitoare.
    Acum, acuza vizeaza exact contrariul, anume ca Vladimir Tismaneanu ar fi fost special desemnat la conducerea Comisiei in urma unei “conspiratii”, pentru ca Raportul sa mimeze condamnarea comunismului, scopul fiind de a “imbata cu vorbe” victimele regimului comunist si de a nu se ajunge in situatia de a fi trasi la raspundere tortionarii.
    Sesizarea schimbarii bruste a planului atacarii Raportului (continuitatea fiind asigurata de tratamentul mizerabil aplicat lui Vladimir Tismaneanu) obliga la atentie sporita si indica faptul ca mesajul textului nu este “la vedere”.

    Analiza pe text releva existenta a trei mesaje, ascunse intre hatisurile formularilor necizelate.
    In astfel de cazuri, mesajele trebuie cautate urmand un fir al coerentzei (in aparenta incoerentza generala), ele aparand in urma asocierii unor formulari ce trebuie “decupate”.

    1.PRIMUL MESAJUL CLAR este unul profund antisemit!

    O paranteza esentiala.
    BHL spune ca una dintre formele extrem de perverse ale antisemitismului este legata de acuza ca, de fapt, insistenta asupra holocaustului si a unicitatii shoah sunt destinate intaririi “statului sionist” Israel, pentru atingerea acestui tel lucrand, subtil, armate de intelectuali, care, uneori, isi ating scopul prin actiuni aparent nelegate de holocaust.
    Este un tip de antisemitism extrem de periculos, prin sugestiile subtextuale si mesajele subliminale.

    Acest lucru apare in scrisoarea deschisa adresata de Ioan Rosca lui Iliesiu si publicata la Paris, via Dan Culcer (in 6 august 2010).

    Mesajul se “decupeaza” urmarindu-i, cu atentie, firul, printre “umpluturi” (dar si impletiri cu al doilea mesaj, la care ma voi referi ulterior).

    IATA PRIMUL MESAJ, CARE SE REGASESTE CITAND SELECTIV.

    Citez:

    “escrocheriei istorice savirsite de “Comisia Wiesel”. Aceasta se ciocnise de un val de protest in diaspora, axat pe intrebarea: cum sa reluam procesul fascismului (răs-comis, abuziv, dupa 1944) daca procesul comunismului nu a avut inca loc?
    (…)
    Era clar ca, pentru ca rezultatele partinitoare si metodele nestiintifice ale comisiei Wiesel sa fie validate cotit (si calea despagubirilor pentru Holocaust sa fie astfel deschisa) – era nevoie de un simulacru de “proces al comunismului”. Unul bine dozat, bine orientat, bine gestionat, care sa nu dea foc zonelor explozive ale dosarului stalinizarii Romaniei, care sa nu se soldeze cu despagubiri prea mari pentru romanii victima, sa nu declanseze reabilitarea unor “fascisti” macelariti prin puscarii doar pentru credinte politice, sa nu deschida periculos arhivele, sa nu ridice problema complicitatii occidentului, etc. Sa nu stirneasca nici rezistenta oligarhiei de Tranzitie. Nu puteai lasa o astfel de intreprindere delicata pe mina anticomunistilor romani autentici. Procesul trebuia “rezolvat” de specialisti … speciali, doctori in plamadirea propagandista a “istoriei”, terenul trebuia amenajat de mercenari ai unor cu totul alte interese decit cele justitiare romanesti.
    (…)
    era un “proiect” aprobat, catalizat magic de undeva de sus.
    (…)
    Tismaneanu in fruntea unei astfel de Comisii – pentru ca el convenea scopurilor reale intuibile: legitimarea (si acoperirea) comisiei Wiesel, intrarea in normalitate – fara pierderi pentru criminali – drogind victimele cu cuvinte, ascunderea arhivelor problematice.
    (…)
    fost propagandist comunist, fiu de evreu stalinist, piesa tipica a rocadei Moscova-Washington, incompatibil cu dosarele care i-au fost incredintate abuziv
    (…)
    circul “condamnarii morale” si reconsiderarilor ideologice (…) (ca evreu, domnul Tismaneanu nu are cum sa sustina fatis impunitatea si prescrierea la care sintem indemnati din toate partile, pina si de victimele paralizate).
    (…)
    occidentul (in frunte cu americanii) au ocupat dupa 1990 Europa de Est – in primul rind pentru a sterge urmele genocidului comunist.
    (…) Numai tema participarii tortionarilor stalinisti la terorismul care a dus la nasterea si cresterea Israelului – si ar fi de ajuns pentru a stavili scurmarea periculoasa in “trecutul inca prea recent”.
    (…)
    Tismaneanu, un prezumabil agent americano-israelian (…) punind in pericol interesele neamului romanesc.”

    Antisemitismul este lesne sesizabil, fiind efectiv “respirat” de text.

    2. AL DOILEA MESAJ CLAR este acuza total mincinoasa ca Vladimir Tismaneanu incearca sa stopeze cercetarea situatiilor care au dus la moartea multor oameni in decembrie 1989 si identificarea legaturilor intre factori de decizie din perioada decembrista si posibila lor implicare in evenimente, in sensul mentionat.
    Vladimir Tismaneanu mai este acuzat, absurd, si de faptul ca ar stopa cercetarea legaturii intre factori de decizie din decembie 1989 si cei care, ulterior, s-au asezat la ‘pupitrele de control” (de unde se dirijeaza “pupitrele de comanda’) ale Romaniei, actionand discretionar, cu rezultate nefaste nu doar politic, dar si economic.

    Aceste acuze sunt neadevaruri flagrante.
    Este publica preocuparea lui Vladimir Tismaneanu si a IICCMER (al carui nume urmeaza sa devina Institutul “Monica Lovinescu”) pentru restabilirea adevarului, privind subiectele mentionate. Sunt publice demersurile sale in acest sens.
    Desigur, Institutul cerceteaza faptele sub raportul determinarilor istorice, politice, sociale, socio- psihologice, neintrand in competenta sa cercetarea faptelor sub aspect penal, de exemplu.
    Demararea cercetarilor a fost mediatizata.
    In acest caz, de ce este lansat un neadevar flagrant- preluat cu iuteala fulgerului, de pe acel site “de nisa” si raspandit, in spatial virtual, in aceeasi zi? De ce atata interes pentru diseminarea unei mistificari grosiere?

    Mao spunea ca o minciuna repetata de un milion de ori sfarseste prin a deveni adevar (in sensul de a fi perceputa ca atare).

    Lansarea acelei minciuni de la “tribuna pariziana” si ciudat de rapida sa diseminare in spatiul romanesc (via Internet) au ca scop scaderea credibilitatii demersurilor lui Vladimir Tismaneanu in sensul cercetarii ansamblului complex de fapte si situatii din decembrie 1989, identificarii legaturilor de cauzalitate intre anumite decizii, determinari si numarul mare de morti din acele zile si al felului in care o anumita “zona decizionala” din epoca si-a reprodus forta si influenta, la nivel general, in anii care au urmat.
    Daca aceasta minciuna, formulata in respectiva scrisoare deschisa si virulent raspandita, imediat, in spatiul romanesc, ar prinde radacini, ar fi extreme de greu, daca nu imposibil, sa fie demontata, atat la nivel general cat si individual. Chiar daca s-ar reusi, s-ar pierde un timp pretios- si pe asta mizeaza cei care au regizat murdarul atac.

    De obiei, astfel de atacuri se desfasoara conform urmatoarei scheme:

    - se lanseaza subiectul printr-o publicatie din afara Romaniei ;
    - subiectul se “importa” PRIN presa romaneasca- mai exact, prin “citarea nevinovata” a respectivului articol;
    - se dezvolta, prin comentarii, in presa romaneasca (“bulgarele se rostogoleste”);
    - se “exporta tintit” in strainatate, pe acelasi model al “citarii” de catre o publicatie- si se “dirijeaza” catre zone care trebuie “sensibilizate negativ”.

    DEOCAMDATA, totul este la nivel de prima faza (abia a aparut acel text imund, in 6 august!).

    3. IMPLETIREA MESAJELOR

    Mai exista un al treilea tip de mesaj, psihanalitic, constand in sugestia ca si stoparea procesului comunismului- privitor la perioadele decembrie ’89 si umatoarea- ar fi tot “opera sionistilor” (am mers pe drumul scurt)- motivatia fiind cea din primul mesaj (am detaliat-o inainte de a da citatul).

    Actiunea de acum este cu atat mai periculoasa cu cat a fost declansata in perioada de vacanta, cand exista putine subiecte politice atractive si socante (la nivelul general, referirile la si comentariile despre Basescu au un impact scazut, iar actiunile lui Boc- reducerea salariilor cu 25% si multe altele- sunt traite si discutiile despre ele provoaca populatiei o reactie de respingere).
    In plus, in timp de vacanta, mult prea putini sunt dispusi sa cerceteze ce a aparut nou si ce efecte ar putea produce.
    Bref, momentul este periculos de bine ales.

    STRANII “COINCIDENTE”
    Nu cred in coincidente.
    Textul foarte periculos, in esenta, prin mesaje si scop, a fost preluat imediat si raspandit de indivizi despre care poate fi demonstrat ca fac parte din grupuri care sustin, explicit, instaurarea dictaturii militare in Romania, restrangerea drastica a drepturilor cetatenesti (enumerarea de gen poate continua)- unii pedaland chiar pe sinistra idee a reintroducerii pedepsei capitale, desi aceasta a fost abolita in toate statele membre UE (in Romania, inca din decembrie 1989, dupa executarea lui Ceausescu).
    O minte mai sofisticata poate crede ca ne aflam in fata unui scenariu conceput la adapostul puternicului zgomot de fond al asprelor realitati cotidiene.

    “ORIGINEA” AUTORILOR SCENARIULUI
    Autorii scenariului (si cei interesati in aplicarea lui) au legatura cu zona de confluenta (confluenta de interese) intre fosta Securitate si fostele servicii ale Armatei (antedecebriste). O astfel de “zona” a existat (si) inainte de decembrie 1989, in pofida faptului ca Securitatea si fosta DIA erau concurente, chiar adversare.
    Exista o stransa relatie intre acea “zona de confluenta”, fosta Directie Politica a Armatei si Sectia Externa a Comitetului Central (pentru cine nu stie, acestea erau putenice organisme decizionale pana in decembrie 1989).
    Ocupantii “pupitrelor de control” ale Romaniei, dupa decembrie 1989, sunt indivizi apartinand structurilor mentionate si “zonei de confluenta a intereselor” la care m-am referit.
    Cel putin unii dintre acestia sunt direct implicati in sinistrul mortilor din decembrie 1989, considerati un fel de “victime colaterale” (este stiut ca, dupa executarea lui Ceausescu, asa-zisele “confruntari de strada cu teroristii” erau, de fapt, confruntari intre cele doua servicii importante romanesti, pentru adjudecarea puterii reale, unde se iau hotararile cu efecte de modelare a viitorului, mai ales in materie de obiective economice strategice).

    Personajele respective sunt direct interesate in stoparea cercetarilor facute de Vladimir Tismaneanu si de IICCMER din ratiuni lesne de realizat. Aflarea adevarului i-ar afecta in mod direct si, in plus, ar dezvalui o intreaga structura “neoficiala”, pe care o controleaza, a carei putere a fost reprodusa in toti acesti ani si care, fara a se afla la vedere, determina marile decizii.

    Instaurarea dictaturii militare ar fi modul cel mai simplu, mai direct (si mai profitabil, pentru acei indivizi) de a stopa cercetarile, de a reduce la tacere orice voce care ar pune intrebari, de a elimina indivizii incomozi si de a trece din “zona umbroasa” a deciziei in cea nemijlocita.

    Din nefericire, situatia din Romania, reducerea salariilor cu previzibile efecte periculoase si grave asupra economiei (incasari mai mici la buget, griparea motorului consumului, scaderea numarului celor activi- ceea ce va face ca unui salariat sa-i corespunda doi sau mai multi pensionari, ajungandu-se, astfel, la adancirea situatiei de acum, criticate de un guvern care actioneaza, paradoxal, in sensul inrautatirii ei) predispune la riscul unor puternice miscari sociale, potentate de furia disperata a unei populatii infometate, care se va confrunta cu imposibilitatea achitarii facturilor, cu amenintarea executarii silite in urma neachitarii ratele imprumuturilor bancare (urmarea: scoaterea la vazare a locuintelor, in urma actiunilor intentate de institutiile bancare).
    Astfel de situatii pot fi folosite de autorii scenariului ca justificare pentru instaurarea dictaturii militare.

    Daca oamenii politici (am in vedere atat puterea cat si opozitia) vor continua sa se manifeste “inertial”, daca se va perpetua neinteleapta prevalenta a patimilor politice si personale, daca nu vor fi privite cu maximala atentie semnalele care apar din ce in ce mai clar si mai insistent (si care indica faptul ca scenariul instaurarii dictaturii militare a fost deja declansat), daca nu se va actiona, cat inca se mai poate, in sensul demontarii acestui scenariu, daca se va astepta ca el sa fie pus in opera pentru a se constientiza ceea ce ar fi trebuit sa fie clar inca din faza de simptomatologie primara, Romania va aluneca- redresarea fiindu-i imposibila- pe panta unei dictaturi fata de care “iepoca de aur” va fi o dulce amintire.

    Oamenii politici trebuie sa fie constienti de faptul ca, odata instaurata dictatura militara (semnalele materializarii intentiei aparand din ce in ce mai clar) vor fi supusi aceluiasi tratament cumplit ca si restul populatiei. Aceasta este varianta optimista pentru ei.
    Varianta mult mai apropiata de adevarul specific unei asemenea situatii este ca vor fi sacrificati, atat pentru a se da “un exemplu” celor multi, cat si pentru ca este de presupus ca stiu mult mai multe decat ceilalti.
    Cei care vor sa instaureze dictatura militara- si care, daca nu se iau masuri de contracarare, isi vor materialize intentia- nu au nevoie de oameni care “cunosc istoria”.
    Ii considera foarte periculosi, caci o pot “face cunoscuta”.

    A bon entendeur, salut!


  13. codeus

    buna dimineata George

  14. @Cody, buna dimineata! Sa ai o zi frumoasa cu prietenii!

  15. @AYA, am citit cate ceva despre ceea ce-mi scrii tu si nu ma mira. In opinia mea, premeditat sau nu, Romania se indreapta cu pasi din ce in ce mai mari spre un regim de tip fascist. Toata gargara asta anticomunista care, astazi, ar trebui lasata in seama istoricilor autentici, nu face altceva decat sa abata atentia de la adevarata traiectorie a statului roman spre un totalitarism care nu are nimic comun cu comunismul. Din pacate, cei care ar trebui sa deschida un front comun pentru apararea statului de drept si a democratiei isi pierd timpul – si unii si ceilalti – in ¨dezbateri¨ inutile pe teme neactuale si, uneori, chiar rupte de actualitate.
    Ma bucur ca … ¨te-am auzit¨.


  16. Toni

    George… Licenţă pentru licenţioşi, ca mine, ţi-ai scos?
    Că nu vreau să te suspende din cauza mea…
    Şi, la ce cuvinte îmi sar din sertare, despre borduri…
    De fapt, nu-mi sare niciun cuvânt…
    Doar muştarul!
    Bietul Eliade…
    Nu credea el să ajungă α şi Ω portocalelor storcite…
    Să mă explic.
    De când au asta… cum ziceai mai deunăzi… a! au “rebranduit” liceul “Semănătoarea” cu numele lui Mircea Eliade, îi plâng pe umărul drept non stop.
    Acum o să-i plâng şi pe umărul stâng!
    Pentru că, trebuie să recunoşti, ăştia sunt geniali, mai geniali ca el!
    Au adaptat rotaţia cadrelor la borduri!
    Pi-z-dai tu seama (vorba maică-mii) ce urmează?
    O să le tot rotească, stradă după stradă, cartier după cartier, sector după sector, până o să ajungă tot la Eliade…
    Săracul erudit…
    Dar măcar acum ştim ceva.
    Ştim cine este alfa şi omega lor!
    N-aş fi zis niciodată că e Mircea Eliade!
    Lucia, noi n-avem viitor, dar se vede că bordurile au!
    Augustin, dar pe blog dai autografe?
    Eventual o adresă…
    Să nu zic link, că e licenţios şi-l suspendă pe George…
    Nu din cauza mea, a ta!
    Aya… Postarea ta merită un comentariu separat…
    Merită!


  17. Toni

    Aya…
    Antisemismul este mai mult decât o politică, este o stare de spirit.
    Peste tot există Ahmadinejad-zi, mai mult sau mai puţin virulenţi.
    Eminescu (nu este o asocierea de nume, absolut nu este!), a explicat originea antisemetismului plecând de la factorul economic, în “Chestiunea Austriacă”, respectiv competiţa liberă între valori inegale.
    Există şi explicaţia factorului naţionalist, respectiv competiţia între cel mai vechi naţionalism şi cele emergente.
    Există şi alte explicaţii, toate bazate pe (re)sentimente personale, ură, frică, invidie, impotenţă… etc, proiectate în universal.
    OK.
    Dar una-i una şi alta-i alta.
    Când un personaj odios, ca Volodea, devine vârful de lance al anticomunismului românesc, lucrurile se văd oarecum altfel.
    Când munca reală, de dezvăluire a crimelor comuniste, întreprinsă de Marius Oprea, este stopată şi menirea ICCR este deturnată spre alte scopuri, cum ar fi victimele Revoluţiei şi cele ale mineriadelor, lucrurile sunt destul de clare.
    Că se vrea vânătoare de vrăjitoare sau, dimpotrivă, abureala opiniei publice şi a celor direct interesaţi, nu prea mai contează.
    Răul a fost comis.
    Dezvăluirea crimelor comuniste, scopul înscris pe frontiscipiciul institutului, a încetat.
    După cum spui, urmează ca şi frontispiciul să-i urmeze, în lada de gunoi a Istoriei.
    Jos Marius Oprea, sus Monica Lovinescu!
    Nu că ea, Dumnezeu s-o odihnească, ar avea vreo vină!
    Faptul că Volodea este evreu, agent KGB, CIA şi securist nu are relevanţă. Evident.
    Faptul că se încearcă găsiri unui ţap ispăşitor virtual nu este nou. Nici ţapul nu e nou.
    Faptul că antisemetismul încearcă să mascheze antiromânismul conducerii actuale, genocidul naţional declanşat de chiombu’ şi ai lui, iar nu este o noutate.
    De dictatură militară într-un stat UE şi NATO e caraghios să vorbim.
    Chiar dacă Turcia era NATO, în 1974.
    Din păcate, George are dreptate.
    Democraţia este tot o stare de spirit.
    În Anglia, un bătrân de 75 de ani a pus mâna pe-un scaun şi a imobilizat un infractor înarmat cu un cuţit, într-un spaţiu public, fără să aibă nimic personal de apărat.
    În afara legii, a libertăţii, a Democraţiei.
    Şi nu este un caz izolat. E comun.
    În România, nici poliţiştii nu reuşesc să facă asta!
    De aici se pleacă.
    De la conştiinţa individului.
    Ştiu ce spun.
    Vara asta am fost acolo. Adică aici.
    Fiecare cetăţean român aşteaptă să înşface vecinul lui scaunul!
    Eventual, să-l înşface chiar infractorul, să-şi dea cu el în cap şi să se predea poporului!
    În cel mai rău caz, să-l înşface Dumnezeu!
    De scaun vorbesc.
    Aşa că stai liniştită.
    Nu antisemetismul e problema noastră.
    Antiromânismul e!
    Antisemetismul e o porcărie fără seamăn. A dus la crime, posibil va mai duce.
    Antiromânismul e o crimă în desfăşurare!
    Se distruge o naţie!
    Fără cuptoare, fără Zyclon B, fără cuvinte din Tora… Fără să se bage de seamă, măcar!
    Paleologii discutau despre sexul îngerilor, în vreme ce Mehmet al II-ea l-a angajat pe transilvăneanul Orban să-i construiască enormul tun Basilic!
    Despre ce discută Antonescu şi Ponta acum?!
    Ce tun imens mai pregătesc chiombu’ şi ai lui?!
    These are the questions!
    So…
    This is it, Aya…
    Lucky you…
    Ai scăpat la timp!

  18. @ Aya
    Plec de la chiar asertiunea ta, pe care o citez : « identificarea nefirescului duce totdeauna la informatii de exceptie » Si spun asta pentru ca postarea ta stufoasa si alambicata « geme » de afirmatii si consideratii nefiresti sau ilogice. Trebuie sa spun de la inceput ca habar nu am ce contine textul incriminat de tine si, de aceea, nu ma pot pronunta asupra lui, dar prezentarea vadit tendentioasa si partizana pe care i-o creionezi face inutil recursul la sursa. Argumente :
    1) Daca textul acela este, intr-adevar, asa cum vrei tu sa-l prezinti (incoerenta formularilor, subiect discutat de atatea ori incat doar enuntarea sa provoaca o iritata respingere, cititorul fiind plictisit de el, constructii greoaie si inconsistenta argumentatiei, subiect devenit, in egala masura, enervant prin repetitivitatea aberanta a reluarii sale), atunci sansele lui de a avea o priza cit de cit consistenta sint nule. Caz in care, fara nicio indoiala, inversunarea cu care te chinui sa-l combati e mai mult decit bizara, si spune multe!
    2) Incerci sa acreditezi ideea « schimbarii bruste a planului atacarii… », fara sa te mai sinchisesti de « amanuntul » ca sursa asa-zisului atac este alta. Sper sa nu apelezi la vechiul tau refugiu (« am eu niste informatii, dar sint atit de secrete ca nici eu nu le stiu »)
    3) Asa-zisa ta argumentatie (si ne spui asta fara retineri!!), este o suita de esantionari ale textului ce trebuie “decupate” si apoi lipite intr-o anumita forma. In cazul in care nu ti-ai propus, cu tot dinadinsul, sa ne jignesti inteligenta, trebuie sa-ti spun ca nu stiu o forma mai rudimentara si perimata de manipulare decit scoaterea din context si colajul « adecvat » Nici nu pot comenta afirmatia ta penibila : « IATA PRIMUL MESAJ, CARE SE REGASESTE CITAND SELECTIV »
    4) Din pacate pentru tine, doza ta aproape letala de vanitate te impinge sa calci in strachini : « De obicei, astfel de atacuri se desfasoara conform urmatoarei scheme» – zici tu. O.K., sa zicem ca vei reusi sa ne faci sa credem ca stii bine cu ce se maninca manipularea. Cum vei reusi insa sa ne faci sa credem ca NU ASTA incerci tu acum ?
    5) Cum sa credem ca nu avem de-a face cu o simpla si neeleganta pledoarie pro-domo, de vreme ce se cunoaste afinitatea ta (netagaduita, de altminteri) pentru Tismaneanu ?

  19. Toni,
    Augustin,
    CORECT !!!

  20. P.S. La faptul că antiromânismul e un pericol REAL fac referire ŞI da, recunosc ŞI la faptul că puşlamaua Volodea e ULTIMUL ce-ar avea dreptul să-şi dea cu vreo părere vis a vis de soarta ţării !


  21. Toni

    Augustin, tot de la Bacovia ni se trage?!
    Sibilico, suntem trei!
    LFB! NOW!
    George… Do u mind?!


  22. Toni

    Lucia…
    Viitorul sună bine?
    Asta e?!

  23. Toni, pai Bacovia e cam “taticul ” nostru (de liceeni!). Deci, DA, de-acolo ni se trage!
    So, LFB QUICK!

  24. Toni, pe blogul meu, pe “frontispiciu”, ca sa zic asa, se gasesc 3rei adrese de mail, la care mi se poate scrie, in functie de continutul mesajului.Be Michael Guest! Cit despre autograf, cu maxima placere la proxima intilnire, pe care o astept cu nerabdare! LF the F.B.!

  25. @Toni, imi place Bacovia dar cu victoria in buzunar, altfel e cam nashpa :(


  26. Toni

    George, nu trimiteam spre “”Lacustră”…
    Nici măcar spre “Plumb”.
    Deşi spre plumb aş cam…
    Pur şi simplu, de la fereastra clasei mă uitam într-un cimitir… Calvin.
    Prin el era şi mai simplu să chiuleşti…
    Când poarta şcolii era închisă, hop, peste gard, printre morminte, spre libertate!
    “Liceu, cimitir al tinereţii mele” are un sens cât se poate de real.
    Augustin poate confirma…
    Augustin, de blog întrebam. Nu de mail.
    Pune-ţi adresa undeva…
    Eventual la mine pe blog.

  27. Toni, intr-o vreme, una dintre placile de beton ale gardului dintre liceu si cimitir si-a modificat radical forma si dimensiunile, permitind o adevarata osmoza intre cele doua entitati. Asa ca nici macar nu mai era necesar sa sari gardul… asta pentru ca, s-a constatat, fetelor li se facea o mare nedreptate! Adica, ele de ce sa nu se poata bucura?… Adica noi de-atunci eram impotriva discriminarilor … :) Iata si adresa: http://www.augustinradescu.blogspot.com. Te-astept!

  28. George, bună dimineaţa, bun găsit, te-am citit, m-am hlizit, dar… am ceva de cârcotit:
    Eşti nerecunoscător! Să zici mersi că lui “Eliade” îi schimbă doar bordurile, cinstit, lăutăreşte, la vedere…
    Există străzi în Bucureşti, poate nu cu nume atât de celebre, unde se distrug spaţii verzi, asfalt, ţevi, cabluri, pentru ca, la adăpostul acestor săpături, să se schimbe bordurile.
    Vorbim aici de o rebordurizare palmată, în care înlocuirea bordurii pare consecinţă, nu scop.
    Nu-mi dau seama ce e în mintea primarilor care nu vor să se ştie că toată tevatura era doar pentru creşterea consumului de borduri. Să fie ei aşa de scrofuloşi la datorie, cu opinia publică?!

Leave a Reply